Barometrul de opinie USM – 2008

Maria Bulgaru,
doctor habilitat, profesor universitar
Oleg Bulgaru,
doctor, conferentiar universitar

Diana Cheianu

doctor, conferentiar universitar

Stela Milicenco

doctor, conferentiar universitar

Anastasia Barbarasa

lector
Catedra Asistenta Sociala şi Sociologie USM

METODOLOGIE

În perioada 1-15 martie 2008 Catedra Asistenţă Socială şi Sociologie a Universităţii de Stat din Moldova (USM) a desfăşurat cercetarea sociologică „Barometrul de opinie USM – 2008” pe un eşantion de 1410 de studenţi USM, având marja de eroare 2,6% cu probabilitatea de estimare de 95%.  Eşantionul a fost construit proporţional pentru facultăţi (vezi Tabelul 1), ani de studii şi sex al studenţilor (vezi Figurile 1 şi 2).

Tabelul 1. Repartizarea respondenţilor după facultăţi.

Scopul cercetării a fost de a cunoaşte percepţia şi atitudinea studenţilor faţă de schimbările efectuate în procesul de instruire în conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna, precum şi faţă de întregul mod de funcţionare şi administrare a USM.

În calitate de obiective principale, prin care s-a tins la realizarea scopului propus, au servit:

1.   Percepţia de către studenţi a Universităţii de Stat din Moldova ca instituţie de învăţământ superior.

2.   Aprecierea stării generale a USM la etapa actuală.

3.   Satisfacţia faţă de calitatea procesului de instruire:

-    structura procesului de instruire;

-    metodologiile didactice aplicate în cadrul predării şi evaluării cunoştinţelor studenţilor;

-    dotarea procesului de instruire cu utilajul tehnic şi materialele didactice necesare;

-    starea sălilor de curs etc.

4.   Nivelul de cunoaştere şi acceptare a prevederilor Procesului de la Bologna.

5.   Gradul de mulţumire faţă de activitatea managerilor universitari.

6.   Calitatea serviciilor universitare pentru studenţi.

7.   Formularea de propuneri privind buna funcţionare a USM.

Opiniile studenţilor au fost colectate prin intermediul unui chestionar care a cuprins 152 de întrebări repartizate în cinci compartimente:

I. Situaţia generală (38 întrebări).

II. Implementarea prevederilor Procesului de la Bologna
(17 întrebări).

III. Procesul de instruire (42 întrebări).

IV. Servicii studenţeşti (50 întrebări).

V. Datele socio-demografice (5 întrebări).

În Anexe sunt aduse rezultatele integrale ale sondajului pentru Universitate şi pentru facultăţi aparte.

I. SITUAŢIA GENERALĂ

Învăţământul superior din Republica Moldova trece printr-un proces de transformări radicale, dictate de schimbările profunde ce au loc în societatea contemporană, de deschiderea pieţelor serviciilor educaţionale, competitivitatea internaţională şi naţională. În aceste împrejurări, ne-am propus să cunoaştem opiniile studenţilor cu privire la actualele strategii directorii ale învăţământului superior din ţară prin prisma schimbărilor ce s-au produs în Universitatea de Stat  din Moldova, care permit, desigur, să fie identificată şi o anumită imagine despre locul USM în cadrul celorlalte instituţii universitare.

Astfel, referindu-ne la percepţia de către studenţi a Universităţii de Stat din Moldova ca instituţie de învăţământ superior, datele studiului indică că  83,6% din studenţii care-şi fac studiile la USM se mândresc cu acest fapt, 11,7%  din respondenţi au menţionat că le este dificil să răspundă la întrebarea dată şi doar  4,7% consideră că a fi student la această instituţie nu este un prilej de mândrie (vezi Figura 3).

A fi student la USM este un fapt de mândrie pentru studenţii anului I în proporţie de 88,1%, anului II – 85,5%, anului III – 81,2% şi anului IV – 77,4%. Pentru studenţii de sex feminin acest lucru este mai important (85,1%), decât pentru cei de sex masculin (80,4%). De asemenea, există unele diferenţe pe facultăţi la această întrebare: cel mai mult se mândresc cu această realizare studenţii facultăţilor de Drept (93,4%), Chimie şi Tehnologie Chimică (93,1%), Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (92,1%), Matematică şi Informatică (91,0%), de Litere (90,9%). Nu este un prilej de mândrie de a fi student la USM cel mai mult pentru studenţii de la  Limbi şi Literaturi Străine (14,2%), Ştiinţe Economice şi Aplicative (8,6%) şi Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative (5,4%).

Fiind puşi în situaţia de a nominaliza motivele care i-au determinat pe respondenţi să aleagă USM pentru a obţine studii superioare (întrebare deschisă), aceştia au menţionat: prestigiul USM – 36,7%, faptul că este o instituţie de stat acreditată – 32,6%, se oferă studii de calitate – 19,3%, au ales instituţia de învăţământ superior la sfaturile prietenilor, rudelor, vecinilor – 16,0%, profesorii sunt bine pregătiţi – 12,1% etc. (vezi Figura 4). Corelând răspunsurile obţinute cu facultăţile, observăm că motivul principal pentru studenţii ce-şi fac studiile la facultăţile de Litere; Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie; de Drept; Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării; Matematică şi Informatică; Limbi şi Literaturi Străine; Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative; Biologie şi Pedologie; Chimie şi Tehnologie Chimică a fost prestigiul USM, pentru cei de la Ştiinţe Economice şi Aplicative; Istorie şi Psihologie – faptul că instituţia este de stat şi acreditată, iar pentru studenţii de la Facultatea de Fizică – studiile de calitate. 

Încercând în continuare să cunoaştem în ce măsură corespund aşteptările studenţilor privind calitatea studiilor la USM, 13,9% din studenţi au relatat la această componentă că ea este „aşa cum mi-am închipuit”, 41,9% – „în mare măsură e aşa cum mi-am închipuit”, 33,1% – „nu prea este aşa cum mi-am închipuit”, 7,8% – „deloc nu este aşa cum mi-am închipuit”, 2,6% au indicat că le-a fost dificil să răspundă, rata non-răspunsurilor fiind de 0,6% (vezi Figura 5).  

Cel mai mult nu corespund aşteptările privind calitatea studiilor în viziunea studenţilor anului III – 47,1% (au fost cumulate variantele de răspuns „nu este aşa cum mi-am închipuit” cu „deloc nu este aşa cum mi-am închipuit”). După facultăţi, o mai mare diferenţă între aşteptări şi realitate observăm la studenţii facultăţilor Ştiinţe Economice şi Aplicative (57,3% nu corespund aşteptărilor), Limbi şi Literaturi Străine (56,7% nu corespund aşteptărilor), de Fizică (51,4%  nu corespund aşteptărilor).

Intenţionând să cunoaştem gradul de mulţumire a studenţilor faţă de alegerea USM în calitate de instituţie de învăţământ superior, studenţilor le-a fost adresată întrebarea: „Dacă aţi avea o altă şansă pentru alegerea instituţiei de învăţământ superior în care să vă continuaţi studiile, aţi opta pentru USM?”. La această întrebare 67,3% din ei au răspuns că „ar alege USM”, 17,7% au indicat că „ar alege o altă universitate”, iar 15,5% din respondenţi – „mi-i dificil să răspund”. Într-o proporţie mai mare au indicat că ar alege o altă instituţie de învăţământ studenţii anului III – 21,4%, iar, după variabila facultate, acest răspuns a fost indicat după cum urmează:  studenţii de la Ştiinţe Economice şi Aplicative – 31,4%, cei de la Limbi şi Literaturi Străine – 25,0%, iar cei de la Biologie şi Pedologie – 18,5%.

Datele studiului indică o îmbunătăţire în prezent a stării generale a universităţii, comparativ cu cea de acum un an în urmă. Astfel, 24,0% din studenţi au apreciat starea universităţii „mai bună acum” şi „mult mai bună acum”, faţă de  7,4% din cei care au fost de părerea că situaţia actuală este „mai proastă” şi „mult mai proastă” (vezi Figura 6). Situaţia a fost apreciată ca fiind mai bună, în special, de studenţii facultăţilor de Drept; Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie; Istorie şi Psihologie; Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.  

În cadrul Barometrului de Opinie, studenţii au apreciat activitatea managerilor universitari, profesorilor, curatorilor de grupă, serviciilor de secretariat. Astfel, în proporţie de 70,9% ei sunt „foarte mulţumiţi” şi „destul de mulţumiţi” de prestaţia profesorilor; în proporţie de 67,7% – de conducerea facultăţilor;  în proporţie de 66,4% – de conducerea USM; în proporţie de 53,1% –  de serviciile de secretariat a facultăţilor şi în proporţie de 49,9% – de cea a curatorilor de grupă (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2. Gradul de mulţumire al studenţilor faţă de activitatea...

Studenţii sunt „foarte mulţumiţi” şi „mulţumiţi” de activitatea profesorilor la facultăţile Istorie şi Psihologie (91,4%), Chimie şi Tehnologie Chimică (86,2%), Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie (84,2%).

Activitatea de conducere a facultăţii a fost apreciată înalt la facultăţile Chimie şi Tehnologie Chimică (81,1%), de Fizică (79,1%), Relaţii Internaţionale, Studii Politice şi Administrative (78,8%), Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării (78,0%).

De conducerea USM sunt mulţumiţi cel mai mult studenţii facultăţilor de Drept (77,7%), Matematică şi Informatică (75,7%), Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie (75,0%).

Studenţii „nu prea sunt mulţumiţi” şi „deloc mulţumiţi” de activitatea serviciilor de secretariat la facultăţile Istorie şi Psihologie (57,0%), de Drept (52,0%), Biologie şi Pedologie (50,0%).

Activitatea curatorilor de grupă a fost cea mai puţin apreciată de studenţi, iar valorile „nu prea mulţumit” şi „deloc mulţumit” au fost cele mai mari la facultăţile Ştiinţe Economice şi Aplicative (67,2%), Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative (61,7%) şi de Drept (55,4%).

Este îmbucurător faptul că studenţii au încredere în profesorii USM, conducerea facultăţilor şi conducerea universităţii (vezi Tabelul 3). Conducerea facultăţilor se bucură  de „deplină încredere” la 28,3% din studenţii intervievaţi, profesorii – la 26,0%, conducerea USM – la 21,2%, colegii de grupă – la 21,1%, curatorii – la 19,3%, colegii de facultate –la 8,9%.

Tabelul 3. Gradul de încredere a studenţilor în...

Cele mai apreciate măsuri iniţiate de conducerea universităţii sunt cele de activitate ştiinţifică a studenţilor care au fost apreciate în proporţie de 57,0% ca fiind „bune” şi „foarte bune”, modalitatea de distribuţie a informaţiei către studenţi – 51,9%, combaterea corupţiei – 51,3%, modernizarea procesului instructiv-educativ – 48,4%, colaborarea cu alte instituţii de învăţământ superior – 47,8%.

Studenţii „nu sunt prea mulţumiţi” şi „deloc mulţumiţi” de măsurile managerilor universitari în domeniul implementării prevederilor Procesului de la Bologna (66,7%), îmbunătăţirea condiţiilor de trai în cămine (60,4%), organizarea manifestărilor educative (59,4%), procurarea de mobilier şi tehnică performantă  (59,2%), reparaţia şi menţinerea sălilor de curs, aulelor, spaţiilor destinate pentru procesul de instruire(59,1%), înnoirea fondului de carte (58,4%)[1] (vezi Tabelul 4).

Tabelul 4. Gradul de mulţumire faţă de măsurile iniţiate de conducerea universităţii in...

Dacă corelăm răspunsurile pe facultăţi, observăm că activitatea ştiinţifică a fost apreciată înalt la facultăţile Chimie şi Tehnologie Chimică; Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării; de Fizică; Matematică şi Informatică; Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie.

Distribuirea informaţiei către studenţi a obţinut aprecierile cele mai înalte la facultăţile Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie; Chimie şi Tehnologie Chimică; de Fizică.

Cel mai mult mulţumiţi de măsurile întreprinse împotriva combaterii corupţiei sunt studenţii facultăţilor Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie; Chimie şi Tehnologie Chimică, Istorie şi Psihologie.

Modernizarea procesului instructiv-educativ este un fapt ce mulţumeşte, în special, respondenţii facultăţilor Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie; Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative; Chimie şi Tehnologie Chimică, de Drept.

Colaborările fructuoase cu alte instituţii de învăţământ superior sunt apreciate în special de studenţii de la facultăţile de Drept; Matematică şi Informatică; Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie; Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.

Înnoirea fondului de carte a fost apreciat extrem de diferit de către respondenţi. Doar la trei facultăţi studenţii sunt mulţumiţi în proporţie de peste 50 la sută de acţiunile de îmbogăţire a bibliotecilor cu literatură ştiinţifică nouă. Este vorba de facultăţile Asistenţă Socială, Sociologie şi Filozofie; de Drept; Matematică şi Informativă. Studenţii „nu prea sunt mulţumiţi” şi „deloc mulţumiţi” de procesul de înnoire a fondului de carte într-o proporţie mai mare de 70 la sută la facultăţile Biologie şi Pedologie; Ştiinţe Economice şi Aplicative; de Litere; Limbi şi Literaturi Străine.

Pentru a îmbunătăţi situaţia universităţii, studenţii consideră necesar de întreprins următoarele acţiuni: îmbunătăţirea mecanismului de funcţionare a tuturor structurilor universitare – 58,5%, mărirea bursei studenţeşti – 46,0%, atragerea cadrelor tinere în sistemul de conducere universitar – 28,4%, diversificarea formelor de predare şi organizare a învăţământului –  28,0%, organizarea orarului pe module – 18,0%, mărirea salariilor profesorilor şi angajaţilor – 13,5%, transparenţa în procesul decizional – 12,4%, transparenţa în gestionarea finanţelor – 10,5%   (vezi Tabelul 5).

Datele studiului ne permit să înaintăm următoarele concluzii la acest compartiment:

1.    A fi student la USM este un fapt de mândrie pentru 83,6% din respondenţi. Într-o proporţie mai mare a fi student la USM este un prilej de mândrie pentru studenţii anului I (88,1%), pentru studentele de sex feminin (85,1%).

2.    Factorii motivatori principali în alegerea USM pentru obţinerea studiilor superioare sunt: prestigiul (36,7%), faptul că instituţia este de stat şi acreditată (32,6%) şi calitatea studiilor (19,3%).

3.    67,3% din respondenţi  sunt mulţumiţi de alegerea USM ca instituţie de învăţământ superior la care-şi fac studiile, însă 17,7% sunt ferm convinşi că dacă ar avea şansa de a alege în prezent instituţia de învăţământ „ar alege o altă universitate”. Au indicat că ar alege o altă instituţie de învăţământ într-o proporţie mai mare studenţii anului III – 21,4%.

4.    S-a constatat o îmbunătăţire a stării generale a universităţii în prezent, cu cea de acum un an în urmă. 24,0% din studenţi au apreciat starea universităţii „mai bună acum” şi „mult mai bună acum”, comparativ cu 7,4% din cei care au fost de părerea că situaţia actuală este „mai proastă” şi „mult mai proastă”.

Tabelul 5. Acţiunile ce trebuie întreprinse pentru a îmbunătăţi situaţia USM

5.    70,9% din respondenţi sunt „foarte mulţumiţi” şi „destul de mulţumiţi” de prestaţia profesorilor, 67,7% de conducerea facultăţilor, 66,4% de conducerea USM, 53,1% de serviciile de secretariat a facultăţilor şi 49,9% de activitatea curatorilor de grupă. Evidenţiem astfel, necesitatea de îmbunătăţire a activităţii serviciilor de secretariat şi curatorilor de grupă la toate facultăţile.

6.    Cele mai apreciate măsuri iniţiate de conducerea universităţii sunt cele de activitate ştiinţifică a studenţilor care au fost apreciate în proporţie de 57,0% ca fiind „bune” şi „foarte bune”, modalitatea de distribuţie a informaţiei către studenţi – 51,9%, combaterea corupţiei – 51,3%, modernizarea procesului instructiv-educativ – 48,4%, colaborarea cu alte instituţii de învăţământ superior – 47,8%. Studenţii „nu sunt prea mulţumiţi” şi „deloc mulţumiţi” de măsurile managerilor universitari în domeniul implementării prevederilor Procesului de la Bologna – 66,7%, îmbunătăţirea condiţiilor de trai în cămine – 60,4%, organizarea manifestărilor educative – 59,4%, procurarea de mobilier şi tehnică performantă – 59,2%, reparaţia şi menţinerea sălilor de curs, aulelor, spaţiilor – 59,1%, înnoirea fondului de carte – 58,4%.

7.    Pentru a îmbunătăţi situaţia universităţii, studenţii evidenţiază necesitatea întreprinderii următoarelor acţiuni: îmbunătăţirea mecanismului de funcţionare a tuturor structurilor universitare – 58,%, mărirea bursei studenţeşti – 46,0%, atragerea cadrelor tinere în sistemul universitar – 28,4%, diversificarea formelor de predare şi organizare a învăţământului –  28,0%, organizarea orarului pe module – 18,0%, mărirea salariilor profesorilor şi angajaţilor – 13,5%, transparenţa în procesul decizional – 12,4%, transparenţa în gestionarea finanţelor – 10,5%.

II. IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR PROCESULUI DE LA BOLOGNA

Noile exigenţe de pregătire a tinerei generaţii şi-au găsit o reflectare explicită în obiectivele Procesului de la Bologna, prin care se urmăreşte constituirea unui Spaţiu European comun în Învăţământul Superior (SEIS).

Republica Moldova a aderat la Procesul de la Bologna la Conferinţa miniştrilor educaţiei din Europa, care a avut loc la Berghen (Norvegia) la 19-20 mai 2005. Este un beneficiu pentru învăţământul superior din ţară, dar şi o mare responsabilitate dictată de necesitatea efectuării unei reforme esenţiale la nivel de conţinut şi structură: trecerea la sistemul de 3 cicluri universitare (studii de licenţă, studii de master, studii de doctorat şi postdoctorat); recunoaşterea reciprocă a diplomelor de studii; sporirea şanselor de inserţie profesională a tinerilor pe piaţa internă şi cea europeană a forţei de muncă etc. Reuşita reformei preconizate depinde nemijlocit de gradul de conştientizare şi implicare a studentului şi profesorului în realizarea ei. În continuare vom prezenta câteva din rezultatele barometrului, ce ţin de opiniile studenţilor la această întrebare, încercând să facem o comparaţie cu datele înregistrate prin cercetarea sociologică „Studentul şi profesorul – doi actori ai procesului de instruire”, realizată de aceeaşi catedră în februarie 2006 pe un eşantion de 1088 studenţi ai USM.

Analizând nivelul de cunoaştere a prevederilor Procesului de la Bologna după trei ani de implementare nemijlocită, observăm că 55,2% din studenţii intervievaţi  cunosc aceste prevederi (vezi Figura 7), înregistrând o uşoară creştere faţă de 2006 când au răspuns afirmativ la această întrebare circa 51,5%. Totuşi rămâne a fi încă semnificativ numărul studenţilor care posedă la această componentă cunoştinţe superficiale, întâlnesc dificultăţi de a răspunde (16,7%) sau nu cunosc totalmente obiectivele Procesului de la Bologna (28.1 %). Cel mai bine cunosc aceste obiective studenţii facultăţilor de Istorie şi Psihologie (75,3%), Chimie şi Tehnologie Chimică (72,4%), Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (FASSF) (65,8%), Matematică şi Informatică (60,4%). Procentajul cel mai ridicat de răspunsuri negative (studenţii care nu cunosc) a fost înregistrat la facultăţile Biologie şi Pedologie (34,8%), de Fizică (34,7%), Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării (31,9%), Ştiinţe Economice şi Aplicative (31,8%), de Drept (31,3%).

Dacă la cunoaşterea conţinutului Procesului de la Bologna în 2008 s-a înregistrat o evoluţie progresivă, apoi referitor la gradul de acceptare de către studenţi a prevederilor Procesului de la Bologna tabloul este de altă natură (vezi Figura 8). Astfel, în 2006, 52,7% din studenţii intervievaţi au răspuns că acceptă parţial această strategie, iar în 2008 – 64,1% din respondenţi au dat un asemenea răspuns. Numărul celor care nu acceptau prevederile Procesului de la Bologna era în 2006 de 17%, iar în 2008 – de 26,1%. Dacă în 2006 nu au putut răspunde la întrebarea în cauză 22,8% din persoanele intervievate, apoi în 2008 – doar 1,9% din studenţi au spus că întâlnesc dificultăţi să răspundă, o bună parte din cei 22,8% (2006) completând, in anul curent, rândurile celor 64,1%  care acceptă sau  a celor 26,1% care nu acceptă prevederile Procesului de la Bologna. Procentajul cel mai înalt de acceptare a fost înregistrat la facultăţile: Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative – 86,5%, Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării – 81,4%, de Drept – 81,1%, Ştiinţe Economice şi Aplicative – 76,7%, fiind urmate de Chimie şi Tehnologie Chimică – 69%, Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie – 68%, de Litere – 65%. Neacceptarea prevederilor Procesului de la Bologna s-a distribuit pe facultăţi în urătoarea ordine: Limbi şi Literaturi Străine – 51,3%, Istorie şi Psihologie 38,6%, Biologie şi Pedologie – 37,5%, de Litere – 34,8%, de Fizică – 31,4%.

Încercând să aflăm gradul de mulţumire a celor 828 studenţi (care cunosc şi acceptă prevederile Procesului de la Bologna) de modalităţile de implementare a prevederilor Procesului de la Bologna în cadrul USM am obţinut următoarele rezultate generale (vezi Figura 9): mulţumiţi şi foarte mulţumiţi – 28,4%, nu prea mulţumiţi – 47,2%, deloc mulţumiţi – 21,3%. Cei mai mulţumiţi sunt studenţii de la Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării – 48,9%, RIŞPA – 41,6%, Matematică şi Informatică – 40,3%, ASSF – 36%. Procentajul celor mai nemulţumiţi s-a distribuit în felul următor: Limbi şi Literaturi Străine – 42,1%, Chimie şi Tehnologie Chimică – 35,7%, Istorie şi Psihologie – 32,9%.

Procentajul înalt pe universitate de mulţumire parţială (47,2%) şi nemulţumire totală (21,3%) faţă de modalităţile de implementare a prevederilor Procesului de la Bologna poate fi explicat prin mai mulţi factori. De către studenţi au fost evidenţiaţi în special: organizarea învăţământului superior în 2 cicluri (acordul total la această componentă fiind manifestat de către 22,6%, acordul parţial – de 44,1%, dezacordul de 31,1%;) şi organizarea cursurilor în module, care a fost apreciat în felul următor: acord total – 14,1%; acord parţial – 43,7%, dezacord – 38,1% (vezi Figura 10).

Prin răspunsurile libere, multiple au fost sugerate propuneri cu privire la creşterea calităţii predării (8,1%), a gradului de informare privind conţinutul Procesului de la Bologna (4,8%), micşorarea numărului de examene în general şi a celor în scris în special (3,2%), oferirea mai multor materiale didactice (3,1%). O parte din studenţii intervievaţi s-au pronunţat pentru scoaterea modulelor (3,6%) şi chiar pentru anularea procesului de la Bologna (3,9%). Cei mai mulţi studenţi (53,9%) la întrebarea liberă referitoare la opiniile lor cu privire la domeniile învăţământului ce ar trebui perfecţionate nu au dat nici un răspuns.

Este impunător numărul studenţilor (44,5%) care consideră că studiile primului ciclu nu sunt suficiente pentru calificare. Doar 34,1% din cei intervievaţi au dat un răspuns afirmativ la această întrebare, iar 21,4% au menţionat că le este dificil să răspundă (vezi Figura 11). Cele mai multe răspunsuri negative au fost înregistrate la facultăţile Istorie şi Psihologie – 58,1%, de Litere – 56,8%, Biologie şi Pedologie – 54,3%, Limbi şi Literaturi Străine – 52%, Chimie şi Tehnologie Chimică, de Fizică – câte 50% fiecare. Din răspunsurile afirmative cel mai înalt procentaj se conţine la facultăţile Ştiinţe Economice şi Aplicative – 40,5%, Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie – 39,5%, Matematică şi Informatică, de Drept – câte 38,7% fiecare, Chimie şi Tehnologie Chimică – 37,9%, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative – 37,6%. 

Este evident, că tabloul obţinut înaintează întrebarea: Ce planuri de viitor au studenţii, care este atitudinea lor faţă de studiile la masterat, intenţionează să-şi continue studiile la acest nivel sau nu? Datele barometrului de opinie ne oferă următoarele rezultate generale pe USM (vezi Figura 12): 50,5% din studenţii intervievaţi intenţionează să-şi continue studiile la masterat,  cei mai  mulţi doritori fiind înregistraţi la facultăţile de Drept – 75,8%, Biologie şi Pedologie – 55,4%, Istorie şi Psihologie – 53,8%, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative – 49%, de Litere – 47,7%, de Fizică – 45,8%, Chimie şi Tehnologie Chimică – 44,8%, Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie – 44,7%. Nu s-au decis cu privire la continuarea studiilor la masterat în total pe USM 31,6%, procentajul cel mai mare fiind la facultăţile Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării – 47,3%, de Fizică – 38,9%, de Litere – 38,6%, Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie – 35,5%. Mai multe răspunsuri negative au fost înregistrate la facultăţile Ştiinţe Economice şi Aplicative – 26,4%, Limbi şi Literaturi Străine – 25,7%, Matematică şi Informatică – 25,2%, Chimie şi Tehnologie Chimică – 20,7%.

Din cei 712 studenţi, care intenţionează să-şi continue studiile la masterat, 33,8% sunt orientaţi să facă masteratul la aceeaşi specialitate în cadrul USM, 8,5% – vor face masteratul la alte specialităţi, de asemenea în cadrul USM, iar 15,3 % preconizează să facă masteratul în străinătate. O parte semnificativă din studenţi (42,4%) doresc să facă studiile la masterat, fiind angajaţi paralel în câmpul muncii (vezi Figura 13).

Doar 10,1% din studenţi intervievaţi sunt de acord cu organizarea studiilor de masterat de 2 ani, pe când 43,7% din ei au manifestat un acord parţial, iar 31,1% – nu sunt de acord cu o asemenea modalitate de organizare a studiilor la masterat (vezi Figura 14). Din răspunsurile libere, multiple aflăm că o parte din studenţi (din cei 46% care au răspuns), 3% solicită ca masteratul să fie cu durata de un an şi obligatoriu.

Studenţii au puţine cunoştinţe cu privire la (vezi Figura 15):

1)    specializările propuse pentru masterat în cadrul USM: doar 10,8% cunosc aceste specializări, 43,5% - cunosc puţin, iar 40,3% - nu cunosc deloc specializările propuse;

2)    calificativele obţinute în urma studiilor de master: cunosc – 16,5%, cunosc puţin – 44%, nu cunosc deloc – 32,3%;

3)    perspectivele acestor studii: cunosc – 25,8%, cunosc puţin – 48,5%, nu cunosc – 20,1%.

Informaţia cu privire la studiile de masterat a fost obţinută de la profesori – 41,7% (faţă de aproximativ 75% în 2006), colegi de universitate – 38,0% (faţă de 55,5% în 2006), conducerea facultăţii – 15,5%, din Internet – 11,6%, de la curatorul de grupă – 8,9%, din surse mass-media – 8,7% (faţă de aproximativ 80% în 2006).

Dorind să aflăm, care sunt specializările cele mai preferate la masterat, propuse în cadrul USM, am stabilit că 57,4% din respondenţi nu pot răspunde la o astfel de întrebare, iar 7,7% – nu le cunosc. Această situaţie denotă încă o dată faptul că studenţii sunt slab informaţi cu privire la studiile de masterat. Din cei care totuşi au răspuns (răspunsuri libere, multiple), 11,2% au menţionat – dreptul, 3,6% – tehnologiile informaţionale, 3,3% – psihologia, 3,3% – economia, 2,8% – relaţiile internaţionale, 2,6% – limba şi literatura română, 1,8% – contabilitate şi audit, 1,7% – limba engleză. De fapt, acestea sunt denumirile specialităţilor pe care le studiază studenţii la primul ciclu şi nu specializările propuse de facultăţi pentru studiile de masterat.

Datele studiului ne permit să formulăm următoarele concluzii la acest compartiment:

1.    Transformările realizate pe parcursul ultimilor ani în curricula universitară au contribuit la creşterea calităţii procesului de instruire(ceea ce vom vedea şi în cap. III), gradului de conştientizare a faptului că obiectivele Procesului de la Bologna reprezintă o dimensiune europeană a învăţământului superior care vizează formarea specialiştilor de înaltă calificare.

2.    Concomitent, cercetarea realizată denotă faptul că o parte semnificativă din studenţi nu cunosc şi nici nu percep beneficiile reformei curriculare, finalităţile pregătirii într-un domeniu sau altul. Ba mai mult, ei manifestă suspiciune şi chiar atitudine negativă faţă de unele componente ale reformei iniţiate în 2005. Această situaţie poate fi explicată prin mai mulţi factori:

·       slaba informare a studenţilor cu privire la principiile şi beneficiile Procesului de la Bologna;

·       lipsa unei viziuni clare la nivel de administraţie în ceea ce priveşte implementarea obiectivelor Procesului de la Bologna;

·       elementele de formalism în restructurarea învăţământului, manifestate prin realizarea unor schimbări de exterior şi nu de conţinut;

·       lipsa unei pregătiri adecvate, prin crearea bazei tehnico-materiale necesare pentru iniţierea reformei curriculare în conformitate cu Procesul de la Bologna;

·       lipsa unei abordări holistice a reformei învăţământului, ce ar cuprinde toate nivelele acestuia;

·       slaba participare a studenţilor în activităţile de luare a deciziilor; în acelaşi timp studenţii recunosc că multe carenţe sunt rezultatul pasivităţii, iresponsabilităţii proprii;

·       lipsa unei reacţii prompte din partea factorilor de decizie (rectorat, decanat, catedre etc.), precum şi a profesorilor la sugestiile studenţilor;

·       monitorizarea fragmentară a derulării transformărilor iniţiate;

·       şansele limitate de mobilitate academică şi inserţie profesională a tinerilor pe piaţa internă şi cea europeană a forţei de muncă;

·       cooperarea slabă dintre universităţile din Republica Moldova în ceea ce priveşte dezvoltarea curriculară, mobilitatea academică etc.

3.      Este necesar de efectuat o cercetare, care ar cuprinde toate instituţiile de învăţământ superior pentru a cunoaşte problemele ce ţin de reforma iniţiată la nivel naţional şi practicele pozitive în acest domeniu.

III. PROCESUL DE INSTRUIRE

Impactul Procesului de la Bologna asupra învăţământului universitar poate fi analizat din mai multe perspective atât direct , cât şi indirect. În capitolul de faţă ne-a interesat  percepţia de către studenţi a diverselor schimbări (produse sub influenţa acestei strategii), care ţin, în special, de metodologiile de predare şi evaluare a cunoştinţelor. Cercetarea realizată a permis să fie înregistrate la această componentă mai multe transformări pozitive, care au şi servit drept temei pentru cei 67,6% din respondenţi să spună că sunt foarte mulţumiţi (12,8%) şi destul de mulţumiţi (54,8%)  de modalităţile de predare utilizate în cadrul prelegerilor, la celălalt pol situându-se studenţii care nu sunt prea mulţumiţi (27,9%) şi deloc mulţumiţi (3,1%) (vezi Tabelul 6). În 2006 acest tablou era cu totul altul: doar 26,4% din studenţii intervievaţi erau mulţumiţi total, iar 68,5% – mulţumiţi parţial.

Tabelul 6. Cat de mulţumit sunteţi de…

Revenind la întrebarea în cauză, menţionăm că barometrul recent pune în evidenţă o situaţie care nu ne poate lăsa indiferenţi: studenţii anului 3 Licenţă, prima generaţie de absolvenţi care îşi face studiile în conformitate cu rigorile Procesului de la Bologna, au înregistrat cel mai mare punctaj la varianta deloc mulţumiţi (4,4%) şi totodată  – cel mai mic punctaj la opţiunea foarte mulţumiţi (doar 10%). În general, gradul de satisfacţie privind metodologiile didactice aplicate de profesori în cadrul prelegerilor prevalează în valori maxime la studenţii anilor 1 şi 4 şi la studentele de sex feminin, care se arată şi cele mai decise la acest capitol. Astfel, doar 0,9% din respondenţii de sex feminin au ales varianta nu pot răspunde, comparativ cu 2,3% din studenţii de sex masculin. Referindu-ne la repartizarea pe facultăţi, menţionăm că au înregistrat punctajul maxim la varianta foarte mulţumiţi studenţii de la facultăţile de Fizică (22,2%), Istorie şi Psihologie (21,5%), Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (19,7%) şi de Drept (19,5%). Cel mai puţin mulţumiţi sunt studenţii de la facultatea de Economie, 8,6% dintre care au optat pentru varianta deloc mulţumit.

Dat fiind că seminarul, de rând cu prelegerea, constituie una dintre principalele forme de organizare a procesului de studii, a fost evaluat şi gradul de mulţumire a studenţilor privitor la calitatea orelor de seminar. Şi în acest caz, studenţii anului 3 (licenţă, Bologna), s-au arătat foarte mulţumiţi în doar 9,4% din cazuri, acesta fiind punctajul cel mai mic. Foarte mulţumiţi de calitatea seminarelor sunt studenţii de la facultăţile Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (19,7%), Istorie şi Psihologie (17,2%) şi Matematică şi Informatică (17,1%).

Foarte mulţumiţi de modalităţile de evaluare a cunoştinţelor sunt studenţii de la Facultatea Istorie şi Psihologie (14%), destul de mulţumiţi – cei de la facultăţile de Drept (59%) şi Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (56,6%), nu prea mulţumiţi – studenţii de la Facultatea de Fizică (jumătate dintre respondenţi), iar deloc mulţumiţi – de la Facultatea Limbi şi Literaturi Străine (11,5%). Constatăm următoarea tendinţă: cu cât studenţii evoluează în anii de studii, cu atât scade gradul lor de mulţumire privitor la modalităţile de evaluare a cunoştinţelor, respectiv, cei mai mulţumiţi fiind studenţii de la anul 1 (licenţă).

Dotarea sălilor de curs cu tehnică, materiale didactice  necesare etc., este considerată insuficientă de către studenţi. Astfel, mai bine de jumătate din respondenţi sunt mai mult nemulţumiţi decât mulţumiţi de dotarea sălilor cu tehnică. La acest capitol, însă, se observă o discrepanţă la nivel de universitate: spre exemplu, fiecare al şaselea student de la Facultatea de Drept este foarte mulţumit de dotarea tehnică a blocului (punctajul menţionat de aceştia întrece cu mult opţiunile menţionate de studenţii altor facultăţi), pe când niciun student (0%) de la Facultatea de Litere nu a menţionat această variantă. Situaţia dată se explică, desigur, prin faptul că Facultatea de Drept a fost amplasată în 2006 într-un bloc de studii nou şi modern. Deloc mulţumiţi de asigurarea tehnică sunt iarăşi studenţii de la facultăţile de Litere (în proporţie de 50 la sută) şi Ştiinţe Economice şi Aplicative (46,4%).

Sunt foarte mulţumiţi şi destul de mulţumiţi de curăţenia în sălile de curs studenţii de la facultăţile Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (68,4%), de Drept (60,9%), iar deloc mulţumiţi – cei de la facultăţile Limbi şi Literaturi Străine (17,6%) şi Istorie şi Psihologie (17,2%). Este apreciabil faptul că studenţii de la Blocul V al USM (Facultatea Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie) ştiu să păstreze curăţenia, deşi nu dispun de un bloc nou, precum studenţii de la Facultatea de Drept.

Orele sunt foarte reuşit plasate în orar, consideră fiecare al cincilea student intervievat de la facultăţile Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie şi Chimie şi Tehnologie Chimică. Este paradoxal faptul, dar circa 3% din studenţii de la facultăţile Limbi şi Literaturi Străine; Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative; Ştiinţe Economice şi Aplicative nu au putut răspunde la întrebarea dacă orele sunt bine plasate în orar.

Cei mai mulţumiţi de aprovizionarea cu surse bibliografice sunt studenţii de la Facultatea Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (19,7%), iar cei mai nemulţumiţi – studenţii de la Facultatea Biologie şi Pedologie. Trezeşte îngrijorare faptul că 3,3% din studenţii anului 3 (licenţă, Bologna), care trebuie să lucreze foarte mult individual cu sursele bibliografice, nu pot să răspundă la această întrebare.

În cadrul cercetării studenţii şi-au expus opinia cu privire la diverse aspecte ale procesului de instruire, utilizând scala cu trei trepte: acord total, acord parţial şi dezacord total (vezi Tabelul 7).

Astfel, parţial de acord cu întrebarea dacă materialul lecţiei este bine structurat şi sistematizat sunt 71,2% din studenţii USM, total de acord – 18,9% şi în dezacord total sunt 8,2%. În opinia studenţilor, cel mai reuşit structurează materialul profesorii de la facultăţile Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (30,3%) şi Matematică şi Informatică (29,7%), iar cel mai nereuşit – profesorii de la facultăţile Limbi şi Literaturi Străine (12,8%) şi Chimie şi Tehnologie Chimică (10,3%).

Sunt total de acord cu afirmaţia, că profesorul cunoaşte materia şi o expune într-o formă accesibilă şi clară 32,3% din studenţii USM, în mare parte cei de la anul 1 (licenţă) (37,6%), iar parţial de acord – mai bine de jumătate din studenţii intervievaţi (57,7%). Cei mai mulţi în dezacord cu această afirmaţie sunt studenţii de la Facultatea Fizică (13,9%).

 Tabelul 7.În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii?

Din păcate, 84,6% (29,4% – acord total, 55,2% – acord parţial) din studenţii USM consideră că unele lecţii sunt predate în stil informativ, fără a pune în discuţie o problemă, cea mai mare parte din ei fiind studenţii de la anul 3 de studii. Cel mai mare punctaj (39,6% – acord total) a răspunsurilor afirmative la această întrebare l-au înregistrat studenţii de la Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Totodată, 25% dintre studenţii de la Facultatea Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie şi-au manifestat dezacordul total faţă de această afirmaţie.

Din studenţii intervievaţi, 78% (acord total – 13,5%, acord parţial – 64,5%) consideră că în cadrul lecţiilor este neglijat compartimentul aplicativ, cei mai mulţi fiind de acord cu aceasta studenţii de la Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative.

Majoritatea studenţilor USM consideră că lecţiile se predau în conformitate cu cele 3 nivele, cea mai bună situaţie la acest capitol fiind cea de la Facultatea Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie, unde acordul total a fost menţionat de 43,4% din studenţii chestionaţi. Menţionăm, însă, că cel mai mic punctaj în favoarea afirmaţiei că lecţiile se predau în conformitate cu cele 3 nivele o înregistrează studenţii anului 3 (licenţă, Bologna) – doar 22,7%. Cel mai prost, în acest sens, stau lucrurile la Facultatea de Drept, 24,6% din studenţi menţionând faptul că lecţiile nu se predau conform celor 3 nivele.

După cum consideră 86,1% din studenţii USM (acord total – 30,3%, acord parţial – 55,8%), profesorii USM stimulează interesul pentru disciplina predată. Studenţii de la facultăţile de Drept (44,9% – acord total) şi Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (44,7% – acord total) consideră că bibliografia recomandată este actuala. Totodată, în dezacord total cu această afirmaţie sunt 31% dintre studenţii de la Facultatea Chimie şi Tehnologie Chimică şi 30,4% dintre studenţii de la Facultatea Biologie şi Pedologie. În mare parte, studenţii au menţionat că au acces la materialele bibliografice recomandate, iar cei mai dezavantajaţi la acest capitol considerându-se studenţii de la Biologie şi Pedologie (41,3%). Respectiv, circa 80% din studenţi sunt implicaţi în activităţile de cercetare organizate de profesori, probabil şi datorită faptului că profesorii contribuie la motivarea tinerilor de a învăţa, fapt remarcat de 83,6% din respondenţi. Profesorii respectă dreptul la replică al studenţilor, cu aceasta fiind total de acord 21,8% din respondenţi, parţial de acord – 57,7%, iar în dezacord total – 18%.

O realitate mai puţin plăcută, înregistrată de 65,9% din studenţii USM, ţine de faptul că sălile de curs nu sunt dotate cu utilaj tehnic de tip TV, video, computer, casetofon etc., iar 63,8% consideră că utilajul tehnic pus la dispoziţie nu este unul de performanţă.

Studenţii confirmă în mare parte (77,8%) că există acces la Internet în sălile USM, cel mai mult fiind de acord cu aceasta studenţii de la Facultatea Chimie şi Tehnologie Chimică (53,4%), iar cel mai puţin – studenţii de la Facultatea Ştiinţe Economice şi Aplicative (16,8%).

Sesiunea de examene, desfăşurarea şi rezultatele ei reprezintă un alt capitol al cercetării efectuate. În acest context, au fost analizate opiniile studenţilor cu privire la restanţele academice, motivele nereuşitei, realizarea practicii de specialitate, precum şi schimbările care ar îmbunătăţi situaţia în USM. S-a constatat că 62,8% din studenţi au susţinut sesiunile de examene fără restanţe, pe când 37,2% din studenţii intervievaţi au menţionat că au avut restanţe academice. Motivele nereuşitei indicate de studenţi sunt diverse (vezi Tabelul 8).

Tabelul 8. Care au fost motivele nereuşitei Dvs.?

Varianta materialul este prea dificil a obţinut cel mai mare punctaj la studenţii Facultăţii Matematică şi Informatică (70,7%), iar drept motiv al nereuşitei – relaţia şubredă cu profesorul – a fost indicat de 42,6% din studenţii Fcultăţii Limbi şi Literaturi Străine. Cel mai puţin timp pentru pregătire au studenţii Facultăţii Chimie şi Tehnologie Chimică, 68% din ei indicând aceasta cauză a nereuşitei. Cei mai autocritici s-au dovedit a fi studenţii Facultăţii Matematică şi Informatică (52,6%) şi Chimie şi Tehnologie Chimică (52%), considerând că însuşi ei este motivul pentru care au rămas restanţieri. Totodată, 92% din studenţii Facultăţii Chimie şi Tehnologie Chimică nu consideră lipsa de la lecţii drept un motiv al nereuşitei. Se observă o tendinţă stabilă: studenţii care îşi fac studiile în conformitate cu Procesul de la Bologna şi, respectiv, li se predau disciplinele în cadrul modulelor, consideră tocmai acest lucru drept  motiv al nereuşitei lor academice.

O componentă de bază în pregătirea studentului este practica de specialitate. La întrebarea, dacă studenţii sunt mulţumiţi de organizarea practicii de specialitate, au fost primite răspunsurile de mai jos (vezi Figura 16).

Prezintă nedumerire, dar 6,6% din studenţii intervievaţi au ales varianta nu avem stagii de practică (!), cea mai mare pondere revenindu-i Facultăţii de Drept (22,4%). Din studenţii USM, care îşi fac studiile în conformitate cu Procesul de la Bologna, 3% afirmă că nu au stagii de practică. Totodată, cei mai mulţumiţi de organizarea stagiilor de practică sunt studenţii de la facultăţile Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (63,2%), de Litere (61,4%) şi Istorie şi Psihologie (60,2%). Pun în gardă următoarele date: 63,6% din studenţii Facultăţii Ştiinţe Economice şi Aplicative nu sunt mulţumiţi de organizarea practicii, fiind urmaţi de 55,2% din studenţii Facultăţii Chimie şi Tehnologie Chimică. Studenţii Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative au întrecut cu mult media pe USM la varianta nu pot răspunde, astfel, 36,9% din ei nu au nici o opinie privitor la organizarea practicii de specialitate.

Aceleaşi tendinţe se confirmă şi prin răspunsurile la o altă întrebare (vezi Figura 17) – cea despre corespunderea cunoştinţelor teoretice cu activităţile desfăşurate în timpul practicii. Varianta în totalitate corespunde a fost menţionată de 20,6% din studenţii Facultăţii Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie, iar opţiunea nu corespunde deloc a fost înregistrată la 24,5% din studenţii de la Facultatea Ştiinţe Economice şi Aplicative şi la 23,2% din studenţii Facultăţii de Drept. Referitor la anii de studii, vom menţiona faptul că 19,5% din studenţii anului 3 (licenţă, Bologna) au considerat că cunoştinţele acumulate nu au nimic cu practica. În timpul cercetării s-a ţinut cont de intervievarea doar acelor studenţi, care deja au fost implicaţi în stagii de practică (1139 studenţi ai USM).

În concluzie se poate menţiona:

1.    Metodologiile didactice aplicate de profesorii USM în cadrul prelegerilor şi seminarelor corespund în general aşteptărilor studenţilor.

2.    Studenţii USM îşi doresc ca lecţiile să aibă un caracter mai mult problematizat, decât informativ.

3.    Dotarea tehnică a sălilor din Universitate este insuficientă şi nu corespunde aşteptărilor studenţilor, cu excepţia celor de la Facultatea de Drept, iar utilajul nu este unul de performanţă.

4.    Nereuşitele studenţilor se datorează, în mod special, dificultăţii materialului predat, lipsei de timp şi unirii disciplinelor în modul.

5.    Capitolul la care sunt dorite cele mai multe schimbări ţine de prestaţia profesorilor şi de modalităţile de organizare a practicii de specialitate.

IV. SERVICIILE STUDENŢEŞTI

Alt obiectiv important al studiului a fost orientat spre identificarea opiniilor studenţilor cu privire la funcţionarea serviciilor studenţeşti, unul dintre care ţine de gradul de informare despre evenimentele ce au loc în viaţa universitară. Cu referire la această componentă, „Barometrul de opinie USM – 2008” scoate în evidenţă că studenţii USM simt lipsa unei informaţii complete vis-à-vis de evenimentele ce ţin de universitate, de studii etc. Astfel, studenţii în proporţie de 38,2% sunt informaţi deplin privind bursele, iar cel mai puţin accesibilă este informaţia referitoare la proiectele studenţeşti (19,3%). La polul celălalt (inaccesibilitatea informaţiei), se află informaţia cu privire la repartizarea locurilor în cămine (24,4%) (vezi Figura 18).

Dacă e să analizăm pe compartimente aparte, atunci putem menţiona că cei mai informaţi cu privire la burse sunt studenţii Facultăţii Biologie şi Pedologie (50%), iar cei de la Facultatea de Drept simt cel mai mult lipsa acestei informaţii (21,2%). La capitolul proiecte studenţeşti, informaţia este mai accesibilă pentru studenţii Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică (26,3%), iar pentru studenţii Facultăţii de Drept această informaţie este inaccesibilă în proporţie de 28,5%. Accesul la informaţia cu privire la concursurile studenţeşti îl au într-o proporţie mai mare studenţii Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative (41,4%), iar în proporţie mai mică – cei de la  Facultatea Biologie şi Pedologie (36%). Dacă e să ne referim la informaţia cu privire la activităţile ştiinţifice ale studenţilor: conferinţe, workshop-uri etc., atunci cei mai informaţi în proporţie de 41,1% sunt studenţii Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, iar cei mai puţin informaţi sunt cei de Facultatea Matematică şi Informatică (29,2%). Şi la capitolul cu privire la repartizarea locurilor în cămine studenţii simt o lipsă de informaţie, cei mai neinformaţi în această privinţă fiind studenţii Facultăţii Limbi şi Literaturi Străine (35,8%), la polul opus situându-se studenţii Facultăţii Fizică (41,8%). Datele studiului scot în evidenţă faptul că studenţii USM nu sunt informaţi în totalitate cu ceea ce se întâmplă în campusul universitar, acest lucru influenţând în mod direct percepţiile studenţilor privind transparenţa acestora. Astfel, se impune necesitatea diversificării formelor de distribuire a informaţiei în mediul studenţesc. Probabil că, la acest capitol, plasarea panourilor informative nu totdeauna este o soluţie reuşită.

Dacă e să analizăm gradul de mulţumire al studenţilor faţă de serviciile studenţeşti (vezi Figura 19, date cumulate), observăm că cea mai mult apreciată este activitatea Palatului Sporturilor cu o cotă de 73,1%, iar cea mai puţin este apreciată activitatea cantinelor universitare (44,9%). Activitatea Sindicatelor studenţeşti îi mulţumeşte mult doar pe 46,4% dintre studenţi, printre cei mai mulţumiţi fiind studenţii Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative (54,2%), iar cei mai nemulţumiţi – cei de la Facultatea Biologie şi Pedologie (73,9%).

Mulţumirea faţă de activitatea Contabilităţii universităţii şi-au exprimat-o 62,6% din respondenţi, studenţii Facultăţii Matematică şi Informatică fiind cei mai mulţumiţi (71,6%), iar cei de la Facultatea Biologie şi Pedologie – cei mai nemulţumiţi (51,2%). Aproximativ 55 la sută din studenţii participanţi la studiu sunt foarte încântaţi de activitatea Casei de cultură, gradul de mulţumire cel mai înalt fiind înregistrat la studenţii Facultăţii de Litere (58,1%), iar cel mai mic – la studenţii Facultăţii Biologie şi Pedologie – 51,2%.

Serviciile Orăşelului Studenţesc sunt apreciate pozitiv în proporţie de 50,4% ,iar negativ – de 49,6%, cei mai mulţumiţi fiind studenţii Facultăţii Fizică (64,7%), iar cei mai nemulţumiţi – studenţii Facultăţii Limbi şi Literaturi Străine (64,6%). În cazul Centrului medical cota celor mulţumiţi de activitatea lui este de 52,2%, iar a celor nu prea şi deloc mulţumiţi – de 47,8%. Studenţii Facultăţii Biologie şi Pedologie au înregistrat cel mai mare procentaj la capitolul mulţumire (50%), iar cei de la Facultatea  Limbi şi Literaturi Străine – la capitolul nemulţumire (58,7%). Biblioteca este un alt serviciu disponibil studenţilor, de activitatea acesteia sunt mulţumiţi 62,3% de studenţi, cei mai mulţumiţi fiind studenţii facultăţilor Chimie şi Tehnologie Chimică (75,9%) şi Matematică şi Informatică (72,3%), iar studenţii Facultăţii Limbi şi Literaturi Străine sunt cei mai nemulţumiţi (55,4%).

Dacă e să ne referim exclusiv la serviciile oferite de biblioteca universitară, atunci am putea menţiona că gradul de mulţumire al studenţilor este influenţat de următoarele situaţii:

1)    timpul de aşteptare este prea mare – 35,6%, în special situaţie menţionată de studenţii Facultăţii de Litere;

2)    literatura este învechită – 33,3%, fapt asupra căruia au insistat studenţii Facultăţii Biologie şi Pedologie;

3)    aproximativ un sfert din studenţii intervievaţi au menţionat că atunci când merg la biblioteca universitară întâlnesc o atitudine neadecvată din partea bibliotecarilor, fapt menţionat în mod special de către studenţii Facultăţii Biologie şi Pedologie;

4)    în aceeaşi proporţie (24,4%) s-a menţionat că mobilierul bibliotecilor universitare este vechi şi murdar, în special studenţii Facultăţii Limbi şi Literaturi Străine au insistat asupra acestei situaţii;

5)    studenţii au menţionat de asemenea că condiţiile de lucru sunt nesatisfăsătoare, cota acestora constituind 21,8%;

6)    în şirul altor cauze ale nemulţumirii studenţilor privind funcţionarea bibliotecilor universitare au fost enumerate: programul de lucru care nu favorizează studentul (19,4%), literatura este într-o stare deplorabilă (18,9%) şi altele;

 Astfel, datele studiului actual cât şi a celor realizate  anterior, scot în evidenţă un şir de probleme în ceea ce priveşte funcţionarea  bibliotecilor universitare, soluţionarea cărora ţine atât de managementul universitar, în general, cât şi de cel al subdiviziunii în cauză.

Un element important al vieţii studentului este căminul studenţesc. Datele studiului au scos în evidenţă faptul că o treime din studenţii USM locuiesc în cămine. Aceştia şi-au expus opiniile cu privire la starea generală a probleme în cauză, după cum urmează (vezi Figura 20, în % faţă de cei ce locuiesc în cămine):

-       fiecare al doilea student locatar al căminelor este nemulţumit de starea igienico-sanitară, cei mai nemulţumiţi fiind studenţii Facultăţii Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (80%);

-       doar 15% dintre locatarii căminelor sunt mulţumiţi de dotarea cu mobilier;

-       doar 12,6% sunt mulţumiţi de dotarea cu aparate electrocasnice a căminelor;

-       fiecare al doilea locatar al căminelor este mulţumit de activitatea administratorilor de cămin, cei mai mulţumiţi fiind studenţii Facultăţii Economie şi Ştiinţe Aplicative, iar cei mai nemulţumiţi fiind studenţii Facultăţii de Litere;

-       mai  mult de jumătate din locatarii căminelor sunt nemulţumiţi de condiţiile de trai în general din cămine.  

Cauzele nemulţumirii studenţilor privind condiţiile de trai din cămine ar fi:

1)    lipsa interesului administraţiei USM pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai din cămine (70,6%);

2)    iresponsabilitatea studenţilor şi indiferenţa administrato-rilor faţă de ordinea din cămin (61,5%);

3)    lipsa condiţiilor normale de viaţă (47,5%).

Şirul problemelor evidenţiate au fost elucidate şi prin studiile anterioare. Or, situaţia căminelor şi cauzele nemulţumirii rămân, în esenţă, aceleaşi.

Activităţile culturale şi de agrement organizate în cadrul USM sunt apreciate drept satisfăcătoare în proporţie de 46,7% (vezi
Figura 21).

Cu toate acestea, studenţii ar mai dori  să fie organizate:

-       TVC – 78,9%;

-       Dezbateri – 64,5%;

-       Competiţii sportive – 47,4%;

-       Serate – 42,8% etc.

Aşa dar, am putea menţiona că serviciile culturale necesită un suflu nou, ceea ce ar crea mai multă încredere din partea studenţilor.

O atenţie deosebită a fost acordată în cadrul cercetării evaluării serviciilor oferite de către cantinele universităţii, amplasate în diferite blocuri de studii.

O bună parte din numărul total de studenţi intervievaţi (1171 studenţi sau 83%) au menţionat că au servit masa, au luat o gustare etc. în cantinele USM, cota cea mai mare înregistrând-o studenţii Facultăţii Istorie şi Psihologie (92,5%) şi cei de la Facultatea Matematică şi Informatică (91%). Studenţii Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative şi ai Facultăţii Ştiinţe Economice şi Aplicative servesc masa la cantinele USM într-o proporţie mai mică.

Atitudinea studenţilor faţă de cantine este influenţată de o multitudine de factori (vezi Tabelul 9, în % faţă de cei ce servesc masa în cantine). Din această multitudine de factori se conturează, în special, preţul bucatelor: 26,9% din totalul persoanelor intervievate nu sunt mulţumite deloc de preţul mare al bucatelor şi doar 6% sunt total mulţumite. În mod special, nemulţumirea faţă de preţul mare al bucatelor a fost manifestată de către studenţii facultăţilor de Drept (43,4%), Istorie şi Psihologie (30,2%), Biologie şi Pedologie  (29,5%), Chimie şi Tehnologie Chimică (29,4%).

Tabelul 9. Cât de mulţumit sunteţi de ...

În corelaţie cu preţul bucatelor se cere a fi evaluată calitatea lor. Studiul demonstrează că doar 7,1% din studenţi sunt total mulţumiţi de aceasta. Cu alte cuvinte, 53,1% sau fiecare al doilea student este nemulţumit de calitatea bucatelor servite în cantine. Printre cei mai nemulţumiţi sunt studenţii Facultăţii Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (74,2%), iar cei mai mulţumiţi sunt studenţii Facultăţii de Drept (55,7%). Or, preţul mare al bucatelor în cantina Facultăţii de Drept a fost însoţit şi de o mai bună calitate a acestora.

Următorul factor al nedorinţei studenţilor de a servi masa la cantinele USM ţine de starea veselei: 16,1% din totalul studenţilor sunt nemulţumiţi total, iar alţii 44,1% sunt nemulţumiţi parţial de vesela utilizată. În total cota celor nemulţumiţi de starea veselei reprezintă 60,2%. Vesela cea mai precară şi care nu corespunde standardelor contemporane este, conform datelor sondajului, în cantina de la blocul 5, unde servesc masa studenţii Facultăţii Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (83,3%). Cei mai mulţumiţi la acest capitol sunt studenţii de la Facultatea de Drept – 65,8%, ceea ce se explică prin faptul că blocul acestei facultăţi este cel mai nou, respectiv, şi cantina este nouă.

Un alt factor demotivator îl reprezintă mobilierul cu care sunt dotate cantinele. Practic fiecare al doilea student (55,9%) este nemulţumit de starea mobilierului. În special ne referim la studenţii facultăţilor Ştiinţe Economice şi Aplicative (72,5%) şi Biologie şi Pedologie (71,8%). La acest capitol, cei mai mulţumiţi sunt, de asemenea, studenţii Facultăţii de Drept (80,3%).

 Personalul şi modul de deservire nu inspiră prea multă încredere în rândul a 53% din respondenţi, cei mai nemulţumiţi fiind studenţii Facultăţii Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie (71,2%), după care urmează cei de la Facultatea de Litere (63,2%).

Dacă e să analizăm opiniile studenţilor privind starea igienico-sanitară a cantinelor, constatăm că 53,6% dintre studenţii intervievaţi sunt nemulţumiţi de ea.

Astfel, cantinele USM, conform rezultatelor studiului, se găsesc pe ultimul loc în topul serviciilor universitare după nivelul de mulţumire al studenţilor (vezi Figura 19). Datele Barometrului de Opinie demonstrează că în sistemul de deservire alimentară a universităţii, precum şi în celelalte servicii universitare, sunt necesare schimbări esenţiale. 

În concluzie la acest capitol menţionăm:

1.    Accesul studenţilor la informaţie este limitat, fapt ce influenţează direct gradul de implicare în diverse activităţi şi nivelul perceperii transparenţei procesului decizional.

2.    Cel mai bine apreciat serviciu universitar este Palatul Sporturilor, fapt explicat prin renovarea acestui edificiu şi oferirea unor servicii de calitate.

3.    Cel mai negativ apreciate de către studenţi sunt cantinele universitare, atitudine explicabilă prin: preţurile foarte mari, calitatea proastă a bucatelor, interierul, mobilierul şi vesela deplorabile etc.

4.    Fiecare al treilea student nu este mulţumit de activitatea Bibliotecii Centrale Universitare, ceea ce a fost condiţionat de mai mulţi factori: timpul îndelungat de aşteptare a literaturii solicitate, surse bibliografice învechite, atitudine neadecvată a bibliotecarilor, condiţii de lucru nesatisfăcătoare etc.

5.    Mai mult de jumătate din studenţii locatari ai căminelor sunt nemulţumiţi de condiţiile de trai, cauzele indicate fiind: lipsa interesului administraţiei universitare în îmbunătăţirea condiţiilor (procurare de mobilier, de aparate electrocasnice necesare, de utilaje necesare), indiferenţa administratorilor faţă de ordinea din cămine, dezinteresul studenţilor în păstrarea patrimoniului şi stării sanitare din cămine etc.

6.    Aproximativ jumătate din studenţii intervievaţi sunt mulţumiţi de activităţile culturale care se organizează în cadrul universităţii, solicitând, în acelaşi timp, diversificarea manifestărilor culturale.