Studentul si profesorul – doi actori ai procesului de instruire

Maria Bulgaru,
doctor habilitat, profesor universitar,
Oleg Bulgaru,
doctor, conferentiar universitar
Catedra Asistenta Sociala USM

 

Transformarile  profunde ce au loc in societatea contemporana impun institutiei universitare noi exigente de pregatire a tinerii generatii. Anume din constientizarea faptului ca viitorul omenirii depinde de formarea specialistului in Universitati a luat nastere si se dezvolta Procesul de la Bologna prin care se urmareste constituirea unui spatiu european comun in invatamantul superior. Aceasta inseamna, in primul rand, asigurarea calitatii pregatirii studentului printr-un demers didactic orientat spre dobandirea de competente functionale, de capacitati si atitudini care sporesc posibilitatile de implicare si participare a tinerilor la solutionarea problemelor cu care se confrunta astazi societatea.

Pentru o intelegere mai aprofundata a opiniei studentilor cu privire la reforma curriculei necesar de realizat,  Catedra Asistenta Sociala a Universitatii de Stat din Moldova (USM) a desfasurat cercetarea sociologica „Studentul si profesorul – doi actori ai procesului de instruire”, pe un esantion de 1088 de studenti USM, avand marja de eroare 3% cu probabilitatea de estimare de 95%.  Esantionul a fost construit proportional pentru facultati si ani de studii.

 

 

 

Scopul cercetarii a fost de a elucida unele aspecte de conlucrare a studentului si profesorului in vederea asigurarii unei bune pregatiri a viitorului specialist.

Obiectivele principale prin care s-a tins la realizarea scopului propus au fost axate pe cunoasterea opiniei studentilor cu privire la:

Calitatea instruirii si a formarii viitorului specialist este direct proportionala cu motivatia acestuia in ceea ce priveste venirea la universitate. Datele studiului au scos in evidenta faptul ca in mare parte scopul venirii la universitate este de a obtine o profesie (51,4%). Daca in anul 2002 la aceasta optiune a inregistrat 47,4%,  atunci datele actualului studiu au cunoscut o usoara crestere pana la 51,4%. Cat priveste acumularea cunostintelor, observam un procent mai mic in comparatie cu datele din 2002. Daca e sa analizam aceste date pe facultati, atunci  studentii de la Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii se claseaza preponderent la categoria acumularii de cunostinte cu 45,1%, cei de la ASSF - la categoria obtinerii unei profesii (cu 73,8%), iar studentii de la Facultatea de Fizica - la categoria obtinerii unei diplome de studii superioare (cu 32,7%). La acest capitol situatia pe anii de studii este urmatoarea: procentajul mai mare de a obtine cunostinte apartine  studentilor de la anii 1-3 (circa 40%), iar de obtinere a unei profesii - celor de la anul de absolvire (58,9%).

 

Referindu-ne nemijlocit la  calitatea procesului de instruire in cadrul universitatii, constatam ca, in linii mari, studentii sunt multumiti partial de nivelul predarii, procentul cunoscand o usoara crestere la aceasta optiune - de la 63,4% (in 2002) la 68,8% (2006). Datele studiului denota, de asemenea, faptul ca a scazut nivelul multumirii totale fata de nivelul predarii: de la 30% la 26,4%. La nivel de facultati, cei mai multumiti de calitatea predarii sunt studentii de la Facultatea Asistenta Sociala, Sociologie si Filosofie (FASSF) (50%). In acelasi timp, circa 10% dintre studentii de la Facultatea de Fizica au manifestat nemultumire totala fata de calitatea predarii.

 

Drept cauze ale nemultumirii partiale sau totale fata de procesul de predare au fost mentionate:

 

Referitor la organizarea lectiilor practice, opiniile studentilor au fost repartizate in mare parte intre metodele interactive si cele traditionale:

 

Calitatea invatamantului superior este de neconceput fara preocupare pentru cercetare. Dupa cum se mentioneaza si in materialele Procesului de la Bologna, este necesar sa se mearga dincolo de cele doua cicluri principale, incluzand in calitate de al treilea ciclu Doctoratul, axat preponderent pe cercetare. Pregatirea pentru aceasta etapa incepe insa chiar de la primul ciclu prin indeplinirea tezelor de an, iar mai apoi - a celor de licenta, prin participarea studentilor la cele mai diverse activitati, precum: conferinte, seminare, discutii in cadrul cercurilor stiintifice etc.

Abordand aceasta problema in cadrul cercetarii sociologice s-au constatat urmatoarele: din cei intervievati doar 6% fac parte dintr-un cerc stiintific, aceasta rata crescand fata de cea din 2002.

 

Drept cauze ale neparticiparii la lucrarile unui cerc stiintific au fost enumerate:

In mare parte sunt aceleasi cauze, mentionate si in cadrul studiului din 2002.

 

Datele cercetarii scot in evidenta faptul ca a scazut interesul studentilor si fata de participarea la conferinte stiintifice: daca in anul 2002 au mentionat ca participa cu rapoarte la conferinte circa 16,8%, atunci in anul 2006 - doar 16,1% au remarcat acest fapt.

 

In calitate de cauze ale neparticiparii al conferinte au fost mentionate:

 

Cele mentionate demonstreaza ca la componenta participarii studentilor la cercetarea stiintifica exista inca multe rezerve. Este necesar de motivat studentii la aceste activitati prin diversificarea tematicii, care sa fie in concordanta cu interesele lor, cu necesitatile vietii practice.

Evaluarea accesului la informatie in cadrul USM a fost un alt obiectiv important al cercetarii. Astfel, daca in anul 2002 circa 23% din studenti considerau ca informatia in cadrul USM este accesibila, atunci in anul 2006 rata celor ce sunt de acord cu acest lucru a crescut pana la 28,5%. Cu toate acestea, opinia studentilor privind accesibilitatea informatiilor ramane a fi preponderenta, ca si in anul 2002, la nivelul partial accesibila, aici inregistrand urmatorul procentaj: Facultatea Istorie si Psihologie – 70,5%, Facultatile Limbi si Literaturi straine si Stiinte Economice – in jur de 66%.  Cota cea mai inalta privind accesibilitatea informatiei apartine studentilor Facultatii Chimie si Tehnologie Chimica (50%), la polul opus situandu-se studentii Facultatii Drept (13,7%).

 

Reusita academica este un indicator de baza al calitatii pregatirii studentului. Daca e sa analizam datele cercetarii, atunci aproximativ 41 la suta din studentii intervievati au finisat o sesiune cu restante, cea mai mare parte revenind studentilor Facultatii Matematica si Informatica, iar cea mai mica - FASSF, ceea ce reflecta situatia reala din cadrul USM, demonstrata si de rezultatele sesiunii de iarna (din 18262 studenti la zi 8058 sunt restantieri).

 

Drept cauze ale nereusitei academice au fost enumerate:

Aceleasi cauze ale nereusitei au fost mentionate si in cercetarea  precedenta.

Spre regret, studentii nu totdeauna sunt informati cu rezultatele reusitei la nivel de grupa si facultate, ceea ce se reflecta negativ asupra imbunatatirii situatiei la aceasta componenta. Astfel, 66,4 la suta din cei intervievati dispun de asemenea informatii, in acelasi timp fiecare al 4-lea student nu este la curent cu problema in cauza. Facultatile care au inregistrat un nivel inalt al cunoasterii reusitei academice in grupele studentesti au fost Chimie si Tehnologie Chimica (90,6%) si ASSF (90,5%), la polul opus situandu-se Facultatea Drept  (37,7%) si Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii (35,3%).

 

Reusita academica este influentata si de modalitatea de evaluare a cunostintelor studentilor. Daca in anul 2002 din studentii intervievati 40,8% mentionau ca cunostintele erau evaluate in functie de situatie si dispozitia profesorului, atunci in 2006 doar 34,7% au remarcat acest fapt. In jur de 16 la suta din cei intervievati au mentionat ca sunt apreciati obiectiv, situatie neschimbata in comparatie cu 2002. Datele studiului evidentiaza faptul ca aproximativ fiecare al 4-lea student este apreciat subiectiv, in functie de atitudinea personala a profesorului. Daca e sa analizam dupa anii de studii, atunci cei de la anul 1 considera in proportie mai mare ca sunt evaluati obiectiv, in comparatie cu ceilalti ani de studii studentii carora considera ca evaluarea este subiectiva si diferita. Referindu-ne la facultati, procentajul cel mai mare la aceasta componenta revine facultatilor Relatii Internationale, Stiinte Politice si Administrative (FRISPA) - 47% si Stiinte Economice - 41%.

 

Un rol important in imbunatatirea reusitei apartine profesorului, activitatea caruia nu se finalizeaza in orele de curs. In acest sens, studentii, in proportie de 47,6% la suta, au mentionat ca doar unii profesori le acorda ajutor in afara orelor de curs, in special la Chimie si Tehnologie Chimica (71,9%), iar o treime au evidentiat faptul ca nici un profesor nu le acorda acest ajutor, in mare parte la FRISPA (39,9%).

 

Drept „forme de ajutor” acordate de profesori au fost evidentiate:

 

O alta forma de ajutor evidentiata in cadrul studiului a fost cea acordata de studentii cu reusita inalta. Astfel, 36,2% au indicat aceasta forma de ajutor, acest procent fiind mai mare la Facultatile Chimie si Tehnologie Chimica (46,9%) si ASSF (45,2%), iar 40,7 la suta au mentionat ca acest ajutor lipseste, in mai mare masura - la facultatile Biologie si Pedologie (54,1%) si FRISPA (48,4%).

17----

 

In contextul celor spuse, in cazul aparitiei unei probleme studentii apeleaza in primul rand la colegii de grupa (80,1%), profesorilor revenindu-le locul doi cu 61,1%. In acelasi timp, seful grupei ramane a fi in opinia studnetilor un lider si un suport, plasandu-se pe locul trei. Este important de mentionat ca a scazut nivelul de incredere al studentilor fata de curatorii de grupa, acestea plasandu-se pe ultimul loc (22,7%).

 

Sursele utilizate de catre studenti in pregatirea temelor sunt de importanta exceptionala pentru acumularea cunostintelor calitative. La acest capitol la nivel de Universitate pe primul loc au fost plasate conspectele facute la prelegeri (90,4%), in cea mai mare parte mentionate de studentii Facultatii Chimie si Tehnologie Chimica (100%), pe al doilea loc – sursele din Internet (75,5%), indeosebi - la Matematica si Informatica (91.3%), pe al treilea loc – Biblioteca USM (70%), in special mentionate de studentii Facultatii Litere (93.3%), pe al patrulea loc a fost indicata biblioteca de la facultate (64,9%), in deosebi optiune mentionata de catre studentii ASSF (90.5%). Intr-o masura mai mica studentii folosesc Biblioteca Academiei de Stiinte a Moldovei – 7,4%, aici evidentiindu-se cei de la Facultatea Stiinte Economice Aplicate (14,9%). Aproximativ 55 la suta din intervievati au mentionat ca isi pregatesc temele din literatura pe care o detin in bibliotecile proprii.

 

Astfel, rezultatele studiului scot in evidenta faptul ca studentii de astazi se limiteaza in mare parte la conspectele facute in cadrul prelegerilor ceea ce desigur va conduce la un grad redus al reusitei si calitatii pregatirii specialistului. Probabil ca situatia data se explica si prin lipsa literaturii de specialitate in fondurile bibliotecii, dar nu in ultimul rand si al neinformarii studentilor de catre profesori cu privire la sursele existente la o disciplina sau alta.

Incercand sa aflam care este opinia studentilor cu privire la necesitatea racordarii la standardele europene a scolii superioare din Republica Moldova, am constatat ca mai mult de jumatate (56,3%) din studentii intervievati considera ca invatamantul superior din Republica Moldova necesita astfel de schimbari. Este vorba in special de studentii de la anul de absolvire. Concomitent, datele studiului scot in evidenta ca aproximativ 1/4 din studentii universitatii considera ca aceste schimbari nu trebuie sa fie cu tenta europeana, opinie in deosebi a studentilor Facultatii de Litere (40%), pe cand cei de la Facultatea Fizica (mai mult ca la alte facultati, 30,8%) considera ca invatamantul superior in general nu necesita schimbari.

 

Daca e sa analizam nivelul de cunoastere a prevederilor Procesului de la Bologna, atunci observam ca in linii generale cunosc aceste prevederi (42,5%) si doar aproximativ 9 la suta au mentionat ca le cunosc destul de bine. Circa jumatate din studenti manifesta cunostinte superficiale sau lipsa lor despre cerintele Procesului de la Bologna. Cei mai informati la capitolul dat raman a fi studetii Facultatilor Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii, ASSF si RISPA, iar cei mai putin – studentii Facultatilor de Matematica si Informatica (nu cunosc in genere – 19,8%) si de Fizica (nu cunosc in genere – 23,1%). Pe ani de studii - cei mai informati sunt studentii anului 1 , dar tot ei in proportie de peste 20% au cunostinte superficiale sau deloc la tema data. In acest sens, este importanta informarea studentilor prin diverse modalitati cu privire la reforma curriculei in conformitate cu principiile Procesului de la Bologna, cu atat mai mult ca ei sunt cei ce vor fi instruiti din perspectiva cerintelor Procesului de la Bologna.

 

Acumularea de informatii privind Procesul de la Bologna de catre studentii universitatii s-a desfasurat pe mai multe paliere. Este vorba, in primul rand, de profesori, care in proportie de 75,2% au informat studentii privind Procesul de la Bologna. In prim plan la acest capitol se situeaza cadrele didactice de la FASSF. O alta sursa de informare o reprezinta colegii (55,5%). Au mentionat acest lucru indeosebi studentii de la Facultatea Chimie si Tehnologie Chimica. Emisiunile TV si radio s-au clasat pe locul trei cu 51,6% in topul surselor de informare, fiind evidentiata de studentii de la Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii.

 

Daca continutul Procesului de la Bologna este cunoscut de catre studenti preponderent in linii generale (42,5%), atunci si nivelul acceptarii prevederilor de catre ei este de asemenea unul partial - 52.7% la nivel de Universitate. Nu accepta aceste prevederi 44,8% dintre studentii de la Litere, iar partial acceptabile  sunt  considerate de 72% de studenti de la Jurnalism si 61% - de la Stiinte Economice.

 

Unul din principiile Procesului de la Bologna este introducerea Sistemului de Credite Transferabile. Astfel, 58% din studentii intervievati  sunt la curent cu destinatia SCT. La acest capitol studentii FRISPA, in comparatie cu alte facultati, detin cele mai multe informatii, iar cei de la Facultatea Biologie si Pedologie sunt mai putin in cunostinta de cauza.

 

In opinia studentilor SCT ar trebui sa reflecte in primul rand timpul real de instruire (64,6%), in al doilea rand nivelul de performanta atins in dezvoltarea competentelor (51,7%) si in ultimul rand - nota obtinuta. Deci si la acest capitol se cere de introdus claritate pentru studenti.

 

Un element important al reformei invatamantului in conformitate cu standardele europene il constituie si eliberarea unor noi modele ale actelor de studii, in care este reflectata nu doar reusita studentului, ci intreaga activitate concentrata in competentele profesionale obtinute. Aceasta va deschide sanse mai mari pentru integrarea in campul muncii atat pe piata interna, cat si pe cea externa.

 Analizand opinia studentilor vis-a-vis de importanta si rolul noilor modele ale actelor de studii am stabilit ca 63,5% din cei intervievati considera ca asa zisul „supliment la diploma” este necesar (totalmente necesar – 26,3%, accepta partial – 37,2%).

 

Dintre studentii intervievati 64,6% (totalmente – 29,9%, partial – 34,7%) considera ca noile acte de studii vor facilita angajarea in campul muncii pe piata interna, iar 64,1% (totalmente - 23,4%, partial – 40,7%) – pe piata europeana.

 

In cadrul studiului studentii au semnalat cativa factori esentiali care ar contribui la ridicarea calitatii invatamantului superior:

 

In acelasi timp circa 43% din cei intervievati considera ca unirea cursurilor pe module nu va contribui la ridicarea calitatii procesului de instruire, fapt ce posibil ca s-a reflectat  si asupra reusitei studentilor de la anul 1 in cadrul sesiunii de iarna.    

Din toti studentii intervievati, 60,5% audiaza cursuri optionale.

 

Din opiniile acestora am aflat ca 21,9% considera ca exista o libertate in alegerea cursurilor, 13.2% spun ca se face o foarte buna informare despre continutul acestor cursuri, 10.3% considera ca se ofera o modalitate reusita de alegere a cursurilor. Peste 20 la suta din studenti au mentionat, insa, ca nu sunt multumiti de orarul cursurilor optionale.

 

Procesul de la Bologna prevede ca invatamantul superior sa fie organizat pe 2 cicluri, fapt considerat de 23,6% studenti neeficient pentru formarea unui specialist de calitate. Aproximativ 40 la suta din cei intervievati nu cunosc calificarea obtinuta dupa fiecare ciclu (la Facultatea Stiinte Economice Aplicate – si mai multi: 47,3%) si doar 35,6% detin astfel de informatie (in special - cei de la ASSF – 52,4%). In acest context, studentii au mentionat ca in noua structura a invatamantului superior este necsara introducerea unor servicii de consiliere, informare si orientare profesionala (90,7%).

 

Fiind un actor activ al procesului de instruire, studentul reprezinta in acelasi timp si o categroei aparte a tineretului, cu valori si caracteristici definitorii. Datele studiului au scos in evidenta ca studentii USM se caracterizeaza ca fiind:

Spre regret, un sir de caracteristici fara de care este imposibil de imaginat personalitatea studentului – viitor specialist de calitate, precum: responsabilitatea, disciplina, pozitia civica clara, perseverenta au acumulat mult mai putine procente, respectiv 51,1% (responsabilitatea), 41,9% (disciplina), 37,3% (pozitia civica clara), 34,1 (perseverenta).

O caracteristica importanta a studentului, mentionata de intervievati, o constituie implicarea in activitatile grupelor academice (53,5%). Cu toate acestea doar 24,4% se considera participanti activi la viata facultatii, in special studentii Facultatii Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii. Peste 48 la suta din studenti nu se considera parte activa a grupei fapt ce se reflecta in atribuirea caracteristicii de „dominat de interesele proprii” (74,7%).

 

Transformarile din sistemul de invatamant superior se oglindesc si in rolul atribuit studentului in acest proces, care in opinia intervievatilor necesita o mai mare libertate in alegerea specializarilor (48,7%), mai multe posibilitati de autorealizare (46,6%), o mai mare participare la procesul de luare a deciziilor (43,6%). In ultima instanta, doar 35,7% din studenti se percep pe sine ca actori activi ai procesului de instruire .

 

Senatul studentesc, precum si cel profesoral si consiliile facultatilor in care studentii isi au reprezentanti, sunt organe de conducere, prin care li se ofera deschideri importante de participare la luarea deciziilor in cele mai diverse domenii. Din pacate, studentii in mare parte nici nu cunosc cine sunt reprezentantii lor in aceste organe de conducere. Astfel, peste 70 la suta din intervievati nu cunosc cine face parte macar din Senatul studentilor.

 

In concluzie mentionam, ca ne aflam in fata unei reforme esentiale in invatamantul universitar, reusita careia depinde nemijlocit de gradul de constientizare si implicare a celor doi actori – studentul si profesorul – in realizarea schimbarilor determinate de evolutiile ireversibile ale integrarii europene.

In acest context sunt necesare:

1.  O ampla informare a studentilor cu privire la finalitatile educationale si beneficiile restructurarii invatamantului in conformitate cu principiile Procesului de la Bologna.

2.  Utilizarea metodelor de predare si desfasurare a seminarelor ce-ar conduce la formarea la studenti a competentelor profesionale, acestea facilitand amplasarea lor in campul muncii.

3.  Axarea relevanta a curriculei universitare pe problemele vietii practice, cerintele pietei muncii.

4.  Orientarea valorica a studentului spre formarea personalitatii integre, dominata de o inalta cultura generala si profesionala, de un simt bine dezvoltat al apartenentei la comunitatea universitara, de o pozitie civica clara.

5.  Democratizarea invatamantului prin cresterea transparentei si a participarii studentilor in toate activitatile de luare a deciziilor.